Viata incepe
In nuante de rosu aprins
prin care lumina se rasfrange luptatoare intr-un orange indiferent....
Ne orbeste
Galbenul soarelui si al bucuriei de a trai
si atunci ne daruim verdelui crud al padurii, fericiti de mirosul frunzelor-ace
si de intepatura clipei ce ne arunca din inaltimi in abisuri
si apoi ne inalta iarasi catre cer...
Catre cerul albastru.
Nici nu ne dam seama cand cerului ii ia loc oceanul-oamenilor-care-au-trecut-prin-viata.
Implantat in inimi, cutitul revelatiilor mature se topeste intr-un fluviu de lava indigo
si curge, curge impreuna cu visele, banalitatile si neputintele noastre
inspre un sfarsit violet si infam
asteptand sa-si reia ciclul impasibil
calatorind lent si degeaba-involburat
catre Oceanul Eternelor Suflete-Curcubeu.
