George Sovu

Declaratie de dragoste

Eu sunt un zbor frant,

O melodie de aripi neterminata

Un pas descult pe o palma fierbinte,

Un zambet pierdut in rasul tau.

Eu sunt o scrisoare de dragoste 

Deschisa, dar niciodata citita,

O mana alunecand pe un pian

Intr-o simfonie a cuvintelor nerostite.

Eu sunt o fereastra deschisa

Pentru zborul viselor tale,

Dar geamurile mi-au inghetat

In ierni de asteptare...

Mi-s gandurile pasari ingenuncheate-n zbor

Cu aripile frante de cerurile grele,

Purtand spre implinirea arcadelor de stele

Intaiul pas al prabusirii lor...

de George Sovu, 
autorul seriei "Liceenii", Omul care a trait frumos si a predat sublim, stiind sa faca din vorbele sale 
hrana pentru sufletele unor adolescenti eterni...
Fie-i sufletul usor !

Stari

Locul unde incepi sa traiesti iar...

Postare de mai

De ce-ai plecat?
                             Ion Minulescu


De ce-ai plecat?... 
Tu nu ştiai
Că-n luna mai, 
Prin munţii cu păduri de brad, 
Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -
Potecile te duc spre Iad, 
Şi nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?... 

De ce-ai plecat
Cu vântu-n părul tău vâlvoi, 
Când nici un glas nu te-a chemat?... 
Tu nu ştiai
Că-n luna mai
Potecile sunt încă pline de noroi?... 

De ce-ai plecat?... 
Tu nu ştiai
Că-n luna mai
E luna primului păcat -
Păcatul care dintr-o glumă
Te prinde-n laţ şi te sugrumă
Şi-apoi te-aruncă-afară-n ploaie, 
În lada cu gunoaie?... 

Opreşte-te!... 
Priveşte-n jurul tău... 
Şi dacă nu ţi-ai murdărit
Pantofii de noroi, 
Fă-ţi cruce
Şi întoarce-te napoi!... 
Fă-ţi cruce
Fiindcă n-ai păcătuit
Decât în vis... 
Şi visul s-a sfârşit!...

Viata

Anita Moorjani este o persoana care a trecut prin moarte clinica. De obicei nu am rabdare sa urmaresc conferinte de genul acesta, insa un cumul de circumstante m-a determinat s-o fac. Nu imi pare rau, dimpotriva, nu vad nimic negativ in a-i urma "sfaturile" si cred ca daca toata lumea ar face-o - raul ar cam disparea.

Exista cineva care mi-a spus odata ca secretul e sa te iubesti pe tine insuti, sa nu judeci si sa iubesti totul neconditionat - si astfel vei avea de castigat si de daruit mai mult, iar bolile ar ramane o amintire urata. E greu sa te mentii insa intr-un trend cand traiesti cu picioarele pe pamant si creierii in nori... asa ca mie-mi face bine sa aud aceste cuvinte din gura cat mai multora... poate asa voi fi mai determianta. Sper sa ii ajute si pe cei care vor poposi aici vreodata.

Deocamdata singurul lucru pe care e pacat sa nu-l facem este sa ne bucuram cu adevarat. Traim aici, la un moment dat vom exista in alta parte a universului si ar trebui sa traim cu pasiune clipa de azi. Atat.

      Varianta pdf a cartii scrise de ea "Am murit si m-am descoperit pe mine insami" - aici

O noua zi...

Lasitate

Viata e ca un tort mare cu frisca pe care-l avem in fata. Ceea ce facem majoritatea, doar uneori, e sa lingem frisca de pe margine. Si atat. Visand la momentul in care vom avea un tort doar pentru noi. Ni se pare ca daca am gusta din el n-ar fi corect pentru ceilalti. Inca nu stim ca fiecare are lingurita lui si tortul e infinit, numai timpul nu e. Cred ca de fapt nu ne dorim sa ne bucuram, fiindca ne-am obisnuit asa.... asa.

Minunea

Oare

Oare e cineva care are atata curaj incat sa-si accepte singuratatea cu resemnare? 

Oare e cineva care are atata intelepciune incat sa isi cunoasca si sa-si numeasca trairile?

Oare e cineva atat de liber incat sa-si strige nevoia de Dumnezeu in noapte, in munti, in paduri sau in vant sau in ploaie? Si care nu sa fuga de el insusi agatandu-se de altii?

Oare de ce nu putem tacea la infinit??

Oare chiar exista taceri perfecte intre suflete pereche?

Oare chiar suntem animale sociale?...

Blue